VLAHIȊS ETNICITJET KARE MĂJMULT SĂ MUTĂ KU TRAJU: Tuot alśinślja trajăšće ȋn inostranstvă

Prȋngă momjentu lu ekuonomije, deklarisȋtu lu kȋćeunji Vlahika Rumunji afakut să sădukă mulc, măjkusama ćinjerišu dȋn regionu lu Branićeva

Podatkurilji dă struktura lu etnicitjetu lu emigranc nje spun kă Vlahi măj mult să mută ku traju – tut alśinślja trajesk ȋn inostranstvă, dupăjej ȋs Musljimanji, Albancȋ šȋ Ruomi.Vlahi a ȋinśeput ku dusu la lukru ȋn inostranstvă ȋn vaku śe atrekut ȋn alšapćedzăśilji anji, a măj mulc sa dus ȋn aloptdzăśilji šȋ alnoadzăśili anji.

Regionu lu Braničevo, măj kusama Omuolju, je kraj ku pucȋn lukru šȋ nuje ȋnvaljit. Lokurrilji miś, a măj kusama saćilji, kuođa ȋs daparće dă drumurj šȋ dă škuoalje. Kum etnicitjetu Vlahilor trăjašće măjmult prȋn saće, grjeu traj šȋ pucȋn aźutămȋt, adus ȋn situacijă dă šȋmej multe lumnje se se duke se kaće maj bun traj.

Am întrǎbat prǎ Nuovica Januošević dȋ śe Vlahimăjȋndate dăkît Sîrbi se duk ȋn inostranstvă, jeal ginđešćekă je davină ekonuomija.

“ Vorbim dȋ uoaminj kare trejesk daparće šȋ kare au pucîn dă traj. Prȋntu aja marje număr dă Vlahi ku fameljija sa dus ȋn inostranstvă, a măj amȋnat aźutat šȋ lu alcȋ să să dukă šȋ să aflje dă lukru.’’

Nuovica Januošević, prjedsjednjiku lu Savjetu Vlahilor dîn Sîrbije

Unu după altu sadus ȋn inostranstvă

Vlahipre vakurj sa mutat, atrăjit ȋn marje ȋnpreonarje šȋ ku vićilji ȋntuotdȋuna mergȋnd dupe majbun traj, să spunje ȋn istuorije.Un karaktjer Vlahilor kare auđit prȋn vakurj je traju ȋnpreuna šȋ vuoje să aźuće unu lu altu ,nu numa lu femeljije ma šȋ lu prijaćinj.

Kăje aša nje spunje un faktuor kum tuoc dȋntruȋn sat sadus ȋntruȋn oraš ȋn inostranstvă, atrejit ȋntruȋn kraj, šȋ alukrat ȋntro firmă. Măjmulc Vlahij jeaste ȋn Austrijă, Italijă, Njemȋcjă, Švajcarijă šî Francuzîja.

” Mam dus ȋn inostranstvă dă vrijamja lu sankcȋj măj ku sama prȋntu marje saraśije ȋn anuostră dȋržavă. Mă ȋnginđjesk la provenjit, ama krjed kă o se vin kȋnd ajfi ȋn penzȋje”, spunjedă Silvana Marioković dîn Jeresnjicakare je dusă la lukru în Italijă.

Silvana Marioković dîn Jeresnjica

Ćinjerišu ginđjašće kă aiś nau lukru šî pjerspektivă. În sat amunka să trajăšće, lukru în kînp je tuot măj pucîn kă nuje aźutămînt a niś dobîndă, industrije măjdo niś nuje, pă tuot măj mult se pjerđe nađearđa în măj bune vrjeamje. Prîntru pucîne dobîndă tuot măj mulc să duk, anuostră analjiză arătat kă ćinjerišu Vlahilor dîn traj ašćaptǎ măj mult šî krijed kă ose aflje măj bun traj în inostranstvă.

”Atrekut dzîaśe anj dă kind mam dus în inostranstvă, măj ku sama prîntu bună zaradă, poštujală lumji, traj kum trîabuje…dîržavă dîa tuot – priključăku dă gas, apa, strujă drumurj bunje , bună infrastruktură. Nu ginđesk să provin nainćă lu penzîje, kă am venjit odată, atrekut tri anj, šî de duoj anj kît amfost aiś nam putut să aflu lukru. În Srbijă je plata mikă, a cenurilji ka în Evropă, jo me mir ku drag kum lumnja trăjašće. Am nađearđe kă puoaće śuova să să însknbe, dă aja a mja gluată mjarźe la škuoale în satu mjeu , în Menjica kă dorjesk să învijacă anostră kultură, tradijije šî vuorbă, ama dîkă nu să înskinbe njimik o să skriu gluată la škuolă în Italijă unđe akuma trejesk šî lukru”, spunje Darko Draźilović dîn Menjica la Pjetroucu la Mlaoa.

Darko Draźilović dîn Menjica

Lu majmulc Vlahi tuată vijaca lje treśe la lukru în inostranstvă šî provin în sat unđe îs fakuc kîn uđesk în penzȋje. Šî atunśa nu tajesk în penzȋje śe azărăđito,numa trošăsk banji fakînd marij kăš kare mejînate uđesk pustînj kă lji tuată fameljija în inostranstvă šî aluor gluaće nu vin în Srbijă numa uđesk în alće dîrževj.

Dîn banji kare îsamunîkă zarăđic în inostranstvă fak marij kăš în satu unđe îs fakuc

Prîntu śe ćinjerišu lu Vlahi trabje s uđaskă în Sîrbija?

Mulc Vlahi auđit în satu unđe sa fakut šî unđe sa krjeskut, makră dăkă a fost grijau, šî dăkă nu a afost mare bogacîje, a aputut săsă dukă în alće držăvî.Prîntu jej, kare auđit în Sîrbijă, auđit šî nađearđa kî o sî fije mejbun dî Vlahi în Sîrbijă în anji kare o sî vină. Jastă mulc uominj kare înginđesk kă Vlahi mult mej binje trajesk dîn anu în an, šî kare au krijeđare în aja kă o sî fije mult mejbun.Dragan Jovanović dîn Kamna, la Kućiva je uom ćinăr kare are krjeđarje, kare vrja să uđaskă în Sîrbijă.

“Am putut să ma duk în alće držăvî dă mulće orî, numa injima mja nu avrut. Jo vrjeu sî uđesk aiśa prîntu să îngînđesk kî pot în satu mjeu sî skimb śoava, šî în satu nostru lu toc o să fije mej bun traju. Jar aša, ašvrja să ma înprionjesk ku toc kare îngînđesk ka minje, šî lu toc să fije mej binje.” – dzîśe Jovanović dă anostru portal.

Kîn am întrabat pră kum jeal gînđašće kum je traju lu Vlahi în Sîrbijă, kum ejlalc kată la jej prîntu śe îs Vlahi, šî śe luj mej mult faljijašće, Dragan dzîśe:

“Jastă kîca anjî dî kînd Vlahi, parke, măjbun trajesk dăkăt kum a trajit înajinće.Jo înginđesk kă anostru luok, ka entitjetu Vlahilor, o să fije mej bun, numa dîkă. Savjetu Vlahilor lukre bun šî ku voje, kum alukrat šî pĭnă akuma.Pră minje mejmult ma „ îngljimpă “ šî mis mînjuos prntu śe prî noj, kare njisăm Vlahi, vrunji vreu sî nji fakă kă njisăm Rumunj, šî ku sîla vreu Vlahi să fije Rumunj.”

Dragan Jovanović dîn Kamna

Vlahi nus Rumunji, numa kȋćeunji vreu să jej fije Rumunj

Jastă kîca anji dă kînd kȋćeunji Vlahi să duk în alće držăve ku pasušu alu Rumunjijă (aluvat nacija lu Rumunjijă), šî prîntu aja šîmej mulc sa dukă dî alće držăvi prîn Evropă.Mult je, šî tot mej tare svadă (gîlśavija) prîtu śe Rumunija šî una parće dă Vlahi în Sîrbijă, kare au teza alor kare dzîśe kă Vlahi în Sîrbijă îs Rumunj šî nau aluor entijetit. Mult je mej ušor săsă dobînđaskă nacija lu Rumunjijă. Ku aša lukru lu mulc je aja buna poćaka săsă dukă în alće držăvi în Evropă.Prîntu aja śe ljimba lu Vlahi samînă ku ljimba lu Rumunj ćinerišu lu Vlahi tot mîj đeas să duśe la mare škuală în Rumunjijă. Dîla Rumunjijă jej dobînđesk stipendije, s puoată săsă škualuje akolou.

Pîne kȋćeunji Vlahi kată kum să ajbe avljarje numa dă jej, lu ajmejmulc dă aša lukru nulji drag, nulji drag kînd să vorbijašće kă îs šî jej Rumunj.

Prej ćinjirj saraśija lja mînat săsă dukă în alće držăvî, a aja śe sa deklarisît kî îs Rumunj lor lja aźutat.

Prȋngă momjentu lu ekuonomije, deklarisȋtu lu kȋćeunji Vlahi ka Rumunji afakut săsă dukă mulc, măjkusama ćinjerišu dȋn regionu lu Branićeva.

“Akuma šćim prîntu śe mejmult îs Vlahi în emigracijă, kare trajašće mulc anji šî dăkă asta njevoje nu să oprijašće, pră Vlahi nu osă fije pră pomînt, osă fije Sîrbj, Rumunj, Austrijancî, Njemcî….Lu Savjetu lu Vlahilor în Sîrbijă muoară să aźuće republikă, opšćinulji în kare trajesk Vlahi, a šî lumja Vlahilor – moară tuoc săsă înprjaunje šî lu asta njevoje “ să aflje ljak” pîne nuje amînat. Măj kusama trăbe săsă aflje kum să fije mej bun traju în saće šî, kumva să să đîja vojă lu ćinerjišî lu Vlahilorsă uđjaskă în Sîrbijă, šî ku kapu însus să vuorbaskă kî îs Vlahi”, spunje Nuovica Januošević prjedsjednjiku lu Savjetu Vlahilor.

Asta skripsuarje dî medije je fakut în kuprinsu lu projektu „DÎKǍ ĆE DUŚ, NOJ NU OSǍMǍJ FIM’’prǎ karje sufinansirjeašće Ministarstva dă kultură šî informacij prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.

Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.

Autor: eBraničevo

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on google
Google+
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest
Close Menu