Nješćutu să mȋnă la njeȋnvăcămint šȋ să faśe dikriminacȋje aźutate ku krjeđijerj grešȋće.
Prȋntu aja trabuje să avjem frikă dă njeinformisȋtu lu aj mižlośinj šȋ ćinjerišu Vlahilor, Sȋrbj šȋ alće etnicitjeturj ȋn Sȋrbije la Răsărit. Mejȋndată să ginđijašće la pucȋn informisȋt dă prauă lu uoaminj šî etnicitjeturj šȋ kum să faśe aluor prauă, a mej prăurmă šȋ la informisȋtu ȋntrijag.
Zakuonjilji lu opšȋnj šȋ orašurj au marje vredujală dă pazȋtu lu prauă lu etnicitjeturj kă faśerja lu mulće prăvurj lu eticitjeturj je la nivou lu luokal. Dȋspră Zakuonu lu opšȋn, opšȋna je ȋndătorată dă fakutu, pazȋtu šȋ fakutu măj bun lu prauă lu unu or lu tuoc dȋn etnicitjet. Ja are mare kompentencȋjă dă askultatu ku ljimbǎ lu etnicitjeturj în službǎ, ȋnvăcămȋnt, aźutămȋnt lu aktivosturilji dă kultură lu etnicitjeturj ȋn medij pră vuorba lu etnicitjeturj.
Ȋn Petrouc la Mlaoa je lokujit Savjetu Vlahilor dȋn Sȋrbije, a ȋn kapu lu asta opšȋne je Duško Nedinić pră karje am ȋntrăbat kum ȋn asta opšȋnă să apȋră praua lu etnicitjeturj.
„Am vuoje măjnainće se spun kă anuastră opšȋnă mej ku sama are grižă dă prauă lumnji šȋ prauă lu etnicitjeturj šȋ prȋntră anuaštre kompentenȋjurj aja nji măj preće, nu numa prȋn zakuanje kare trăbuje să poštojim, numa šȋ prȋn planiritu lu stategije karje are cilj lu tuată lumnja dȋn anuastră opšȋnă să fakă mejbunje usluovurj dă traj ȋn vrijamja śe osă vină’’, spunje Nedinić.
Kă je aša să vijađe ȋn ’’Partnerski forum’’, karje faśe Planu dă ȋnvaljitu lu opšȋnă Petroucu la Mlaoa šȋ ȋn karje au parće kȋće unji dȋn etnicitjetu vlahilor šȋ parćinarji lu Savjetu Vlahilor.
Nja ȋnterest śe să lukre šȋ kum să pazȋašće praua lu etnicitjeturj.
„Ȋn opšȋna Petrouc la Mlaoa je fakut Savjet dă traj ȋntră etnicitjeturj karje are kompentenȋjurj ȋntuotdȋuna să răšaskă ȋntrebarja ku fajdă kum dă etnicitjetu al mik aša šȋ dȋ etnicitjetu al mǎjmarje. Un primer dă aăšća aktivnosturj prȋntră aljelalće să vijađe ȋn fakt kă aăja kare să kad la Savjet dă traj ȋntră etnicitjeturj lukră šȋ kreirjesk budžetu lu anuastră opšȋnă šȋ au pućijarje prȋstă ala dokumjent să fakă măjbun traju lu etnicitjetu al mik. Jar aša, opšȋna are parće ȋn raspunsu dă kvartal lu kancălarije lu Vladă dă prauă lu uoaminj šî etnicitjeturj prȋntu sprovođitu lu planu dă Akcȋje dă etnicitjeturj kare să faśe ȋn procesu dă apropijatu lu anuastră dȋržaoă dă EU’’, răzloźašće Nedinić.
Ȋn regionu lu Branićeva jeastă opt opšȋnj, Kućiva, Golumbȋacu, Grăđišća Marje, Žăgubica, Petrouc la Mlaoa, Žabarji, Crnića Mikă šȋ orašu Požarevac karje je cjentar lu administracȋje. Opšȋna Petrouc la Mlaoa are mejmulće luokurj (34) šȋ pră popisu al mejpreurmă mej mulc deklarisȋc Vlahi (4609). Am ȋntrăbat predsjednjiku Nedinić śe mejȋndată kată lumnja dȋn etnicitjetu vlahilor.
„Fȋrdă generalizacȋja dă aluor ȋntrăbarje pućem să dzȋśem kă mejmult să kată să să fakă mejbun usluov dă traj ȋn luokurj unđe je mulcȋmja dȋn etnicitjetu vlahilor, mejkusama aja ȋs drumurilji, pazȋtu lu sănătaće šȋ mejbunje usluovurj ȋn škuoalje. Kinu anuostru se ȋnojim infrastruktura mejbinje puoaće să să vadă baš ȋn saćilji ȋn karje trăjesk Vlahi unđe să vȋăd mulće kilomjetăre dă asvalt nou ka šȋ mulće drumurj, puodurj šȋ kanalizacȋje, nje spunje anuostru suvorbituorj šȋ măj dzȋśe:
„Kȋnd vorbim dă invăcămint ȋn škualje pȋnă la aoptlja raz mejȋndate vaš spunje kă je aăesta aldȋntȋnj anu škuolji kȋnd sa ȋnśeput ku ȋnvăcatu ’’Vuorba šȋ kultura Vlaha’’ ȋn OŠ ’’Jovan Šerbanović’’ ȋn Rănovȋac, šȋ krijed kă asta nje arată kȋt ȋn anuastră ošȋnă etnicitjetu vlahiluor, ka šȋ aljelalće etnicitjeturj kare trăjesk ȋn anuastră opšină, puot ȋn trijag să ajbe fajdă dă aluor prauă’’.
Petroucu je kunoskut pre mulće manifestacȋj karje păzȋăsk mošȋja lu kultură , a aja śe a fuost dî batrînjacǎ mejbinje păzȋăsk ȋnpreonărilji šȋ društvilji dă kultură kare jeaste prȋn saćilji vlahilor. Dȋn asta opšȋnă anśeput ideja dă manifestacȋjă ’’Susreti sela’’ (Ȋnpreonarja saćiluor) kare je prȋstă tuată republika. Mare rezultaturj fak ȋnpreonărilji lu mujerj, stuparj, luovc…a jar aša je ȋnvăljit šȋ spuortu.
„Avjem multă kătarje dȋ lă ȋnpreonarja lumnji kare păzȋăsk kultura šȋ tradicȋja lu etnicitjetu vlahilor. Măjkusama aja ȋs društvilji dă kultură šȋ inpreonarja mujeriluor, unđe nuoj ȋn opšȋnă ȋntuotdăuna aflăm kum să lje aźutăm să lje fije măj ljesnji să lukre, nuoj ȋj cjenujim ka un element karje mijarźe nainće ȋn aluor lukru ȋn luokurilji dăunđe vin. Ku budžetu aflȋăm finansȋj de realizujitu lu projekturj šȋ aktivnosturj kare faśe Savjetu Vlahilor ȋn Sȋrbije. Ȋn aăsta an dă asta lukru am raznjit 500.000,00 dă dinarj śe je kȋt juo šćiu prȋntre alje mej mare răznjală, kȋnd luvăm ku sama intrijag budžetu lu anuastră opšȋnă’’, rezloźašće Nedinić.
Prǎ zakuon je šȋ lu Vlahi ka šȋ lu aljelalće etnicitjeturj ȋn Sȋrbijă datǎ prauă la askultatu ku ljimbǎ în službǎ šȋ skripsȋarje. Nedinić krijađe kă asta inicijativă kare ašćapte dȋ la Savjetu Vlahilor ku kare are bună sulukrarje šȋ kȋn va fi usluovurj bunje opšȋna osă fije bun sulukratuorj ȋn fakutu lu asta prauă.
Tuot mej đijas să puot audzî Vlahi karje vrijeu să să informisaskă pră ljimba mumi. Jej vrijeu informăcijurlji să śećaskă pră aluor ljimba šî la radion šî la televizuor să fije emisijurj pră ljimba vlahi. Aja je šîmej o prauo regulisîtă pră zakuon dă lumje în mejpucîn număr dîn karje ajlalće nacij mejpucînje în Rjepublika Sîrbija au fajdă. Nedinić nja spus kum je situcija în opšîna Petruouc la Mlaua.
„Înajinće Vlahi a putut să askulće pră aluor ljimbă programu la radiu karje a emitujit „ Radio Petrovac“ alu karje fundatuorj a fuost opšîna. Prîntu zakuon asta stanjică dî radio sa înkis, šî akuma stănjicurlji dî radiu šî dă televizijă informisăsk lumnja prîstă projekturj šî konkursurj karje finansirjašće anuastră opšîna. Nuoj nu pućem să komăndujim lu aăšćă subjekturj karje pruogramurj să emituje. Karje guod să ivjašće la kuonkurs šî vrija să informisaskă pră ljiba vlahi, jial puoće, ka šî ajlalc, să konkurisîskă dă finănsij karje lji dăa anuastră opšînă’’.
Vrijamja kare vinje o să fije bună dî o lumnje numa dăkă are kopij, ćinjerjišu karje o să pastrjadză aluor mošîje šî pră aluor kopij invacă dă mošîje. În anji dîprourmă mult ćinjerjiš sa dus în strînataće dȋpa lukru šî mej bun traj. Pră statiskikă,dîn parća lu Branićeva mej mulc sa dus, a ku aja šî mulc Vlahi karje în mejmult număr trajesk aśija. Tuot îs mej pucînj Vlahi dej ćinjer karje vrijeu să să skrije la marje škualj šî dîpa aja să lukre în Sîrbije. Una dîn aăja aj pucînj ćinăr ji arheolugu, Adrijana Jovanović, dîn Manastărica. Prîngă ajej profesîje, ja ji šî în drustă dî kultură dîn Manastărica. În asta drustă să źuoakă źuokurlji alu Vlahi dî batrînjacă, dar ku mej multă dragustă să kîntă kînćiśilji vlasăšće.
„Pastratu lu identicijetu lu Vlahi mije mi măjpreće. Niśkînd nu trăbe să ći zaujc da unđe iš šî kare iš. Juo mis Vlahinje šî înginđijesk kă trăbe să pastrăm aja śe sa fuormirît ku vakurlji, aăla dar dîla anuoštri aj batrînj śe nji sa dat šî prîntu karje nu kućedzăm să îj izdăm. Aja je pastratu šî vuorba prî ljimba vlahi, ađeturlji, tradicîja šî kultura. Tuot je akuma pră nuoj“, spunje Adrijana.
Adrijana în ajej profesîje să întuors în katarje la bătrnjacă karje ji ljegată ku istuorija alu Vlahi. Nje spunje kă šćije tuotă praua karje zakuonu a dat lu lumnja mîjpucînă šî dzîśe kă în ajej opšînă nu să sîmcašće raznjijala lu Vlahi dî ajlaltă lumje.
Kînd vrija să să informisaskă kum šî śe lukră Vlahi, Adrijana spunje kî kată medijurj la internet, kată emisijurj la televizîjă, śećašće nuovinj karje nus pră ljimba vlahi, dar ar voji să fije. Spunje kî în ajej lukru skrisu šî prezentujala lu kînćeś alu Vlahi nu să puoće încaljeźa pră altă ljimba, njiś pră ljimba sîrbijašće.
Am întrabat pră Adrijana dar îs Vlahi în medij aratac aša kum îs jijej, or altfijalj.
„Răarj îs medujurj kare ku istînă arată kum îs Vlahi, prîntu śe mulc nu fak studij dî nuovinj. Nu să puoće skrija dă o lumje katînd numa la senzacijurj. Pră aăja,kare nus Vlahi, asta lji interijasuje, dar Vlahi să mȋnjije kînd să arată minśunj , nu đirjeptaća. Pră nuoj vruodată nji arată ka pră njiskarj vrăžîtuorj karje a venjit dîn padurje, šî kînd nji ljagă dă făkaturj alu Vlahi, atunśa njis în koźija uriśuosă sutuacîjă.“
Jeastă trăbujală să să araće vredujala lu tradicîja lu Vlahi, šî să să trjakă prîstă krijeđarje grešîtă karje lumja are dă Vlahi karje trajesk în saće în okuolu lu Branićeva. Nuje istînă kî Vlahi nus školaic šî învacac, lumja nu šćije kît je dî mare buogacîja lu kultură dă mošîje lu Vlahi. Medijurlji au măjmare ruolă în aja, Adrijana are nađijarđe în Savjetu Vlahilor, kare are kompentencîjă dă informisît pră ljimba mumi, kî o să inicirjaskă fundamîntu lu aša medij. Dar šćije kă ajej opšînă o să aźuće aša lukru. Înginđijašće kî nuovinarurj kare îs Vlahi mejbun puot să araće kare šî kum îs Vlahi.
Pră istuorija lu poljitikă šî kultura lu Sîrbj jastă mulc Vlahi. Unji avut ruolă în faśijarja lu dîržauă Sîrbija šî prîntu ja a perit, ajlalc a fuost fundatuorj šî bunfăkatuorj. Aja a fuost mujarja lu kralju Uroš, mujarja lu caru Dušan, Vasil šî Radul a fuost donaturj lu mănastîrja Mileševa, Nikola Lorga a fuost drugarju în buoj lu ajduku Veljko,Naum Krnaru a fuost sekretarju lu Karađorđe šî la omorît kînd šî pră Karađorđe, vojvuoda Stevan Sinđelić šî vojvuoda Paulj Matejić, Jovan Popović-Sterija, Kosta Abrašević,Jovan Jovanović-Zmaj šî Mihajlo Pupin îs mejkunoskuće nume dîn kultură šî învăcamînt, Kosta Kumanudi afuost minjistăr dî finansijurj, Lazar Pacu afuost bankarj šî minjistăr dî finansijurj, Jovan Karamata a fuost kunoskut matematićarj. Cincar Janko Popović afuost trguouc, proumă a fuost vojvuodă kare a aźutat în buoj dî Beljigrad šî un drum akuolo să kijamă pră aluj numje. Miša A. Anastasijević a fuost kunoskut trgouc šî konstruktuor lu galjij. În merźjarje pră Dunîrje a avut 74 galjij. Knezu Miloš în 1838. an ja dăat titulă „ kapetanu lu Dunărje“. Mare konak la „Studentski trg“ în Beljigrad, kemat „kapetan Mišino zdanje“ jial a dărujit lu dîržauă. Akuma je asta konak Rektuorat lu univerzitijetu lu Beljigrad. În vrijamja măjnuovă îs Zoran Lilić, karje a fuost predsjednjik lu Savezna Republika Jugoslavija, glumăc Taško Načić, Miki Manojlović, Goran Kičić, advuokacî Toma šî Filota Fila. Pră tuot pomînt kunoskut Konstantin Riga (Riga od Fere), majka Tereza šî kîntatuorju Toše Poeski.
Asta skripsuarje dî medije je fakută în kuprinsu lu projektu „Saćilji lu Vlahi – dîla radzîmuš pînă la arsură lu tradicijă“, prǎ karje sufinansirjeašće, prîstă întîpinjala „Koreni“, Ministarstva dă kultură šî informacij prǎ Konkursu dî sufinansirjit projekturlji dîn domenu lu informisît prǎ ljimbilji lu etnicitjeturj în 2019.an.
Stavurlji în aǎsta projekt dî medije nus întuotdîuna šî stavurlji lu organu karje a finansirjit projektu.
Izvor: eBraničevo